Arhiva | februarie, 2013

MOTIUNEA ELENA UDREA – UN NOU INCEPUT PENTRU PDL?

22 feb.

 

Azi dimineaţă, un e-mail mi-a trezit atenţia mai inainte de a face asta ceaşca de cafea fierbinte din faţa mea. Trebuie să vă spun mai înainte de toate că ma număr printre abonaţii blogului unui domn cu concepţiile căruia nu sunt intotdeauna de acord, dar la care îmi place stilul de a scrie.

De data aceasta, domnul Alexandru Mitache publică integral un articol al doamnei Elena Udrea – „Elena Udrea – Scurt preview al moțiunii cu care voi candida la Convenția Națională a P.D.L.”

Iată adresa – http://alexandrumitache.wordpress.com/2013/02/21/elena-udrea-scurt-preview-al-motiunii-cu-care-voi-candida-la-conventia-nationala-a-p-d-l/#comments .

Şi, pentru că Mitică este, mai înainte de toate, cetăţean, adică om al cetăţii, e şi normal să-l intereseze politica…

Am citit-o cap-coadă pe nerăsuflate. Bun, interesant!

Acum hai sa cititm şi printre rânduri.

Ei, acum este şi mai interesant!

Ştiti ce îmi place cel mai mult la Elena Udrea? Faptul ca se exprima direct, fără înflorituri neesenţiale, fără farafastîcuri inutile… Da, dar ce exprima domnia sa urmează să înţelegem şi noi, nu-i aşa?

Doamnă Udrea, nu ma număr printre admiratorii Dumneavoastră, nici măcar printre susţinătorii PDL, dar eu cred că Dumneavoastră ca si partidul pe care intenţionaţi să-l conduceţi în urmatorii ani aveţi un loc important şi necesar în viaţa politică din România.

Acestea fiind spuse, cu steagul păcii pe catarg, să purcedem la o slabă si fără pretenţii analiză pe text.

Aşa cum este firesc, doamna Udrea îşi începe expozeul de la două premise majore

  1. PDL nu mai are un lider asa cum l-a avut pe Traian Basescu
  2. PDL trebuie sa recupereze electoratul care l-a votat pe Presedinte in 2000, 2004, 2007 si 2009

Şi cum e la fel de firesc, domnia sa trage o concluzie tot în doua puncte.

1) Nevoia partidului de a intra in „epoca post-Traian Basescu”

Doamnă Udrea, exprimaţi aici un adevăr incontestabil dar care pune multe semne de întrebare.

Este adevărat ca Traian Băsescu a fost şi este liderul de necontestat al PDL, dar oare asta e de bine?

Faptul că un partid işi sprijină fundamentul pe o „locomotivă”, pe personalitatea unui singur om este, în acelaşi timp, tăria dar si slăbiciunea sa. Tăria – pentru că astfel se asigură apriori unitatea de gândire si de acţiune a partidului. Dar să facem un exerciţiu de gândire si să ne închipuim ce ar fi dacă, la un moment-dat această locomotivă ar dispărea de la cârmă… V-aţi pus întrebarea asta, doamnă Udrea? Dar să nu ne închipuim ce ar fi mai rău şi s-o luăm pe altă parte. Cum poate un partid, care este şi DEMOCRAT şi LIBERAL în acelaşi timp, să fie un partid de lider? Avem doua exemple in politica românească de asemenea partide – PRM si PPDD. Unde e PRM acum? Acolo unde va fi şi PPDD peste patru ani! Din fericire, PDL mai are şi alţi lideri, veţi spune şi asa este! Înţeleg printre rânduri ca dumneavoastră exprimaţi această realitate, dar afirmarea directă a supremaţiei domnului Preşedinte asupra PDL nu este una inspirată din punct de vedere al imaginii politice, nici pentru partid nici pentru Traian Băsescu. Ştie toată naţiunea că domnul Preşedinte a fost de facto şef al guvernelor Boc şi Ungureanu! Cam complicat pentru statutul Preşedintelui României, ca să ma exprim mai plastic…

2. Nevoia partidului de a castiga electoratul de 30-40 de ani.

Spuneţi dumneavoastră ca „drumul înainte al Noului PDL depinde(…) de răspunsul la solicitările acestui segment de electorat de 30-40 de ani care acum ţine România pe umeri, care a fost alături de noi şi care aşteaptă de la noi un semnal real că suntem deschişi şi ne asumăm alături de ei un drum înainte”… Lăsăm la o parte repetiţia „drumul înainte” şi „drum înainte” pe seama criticilor literari si ne ocupăm de idee.

Dacă mesajul dumneavoastră este adresat numai acestei categorii de votanţi nu aţi făcut NIMIC!

Este adevărat că ei sunt principala forţă în economia României, dar mai mult o forţă de muncă şi mai puţin de decizie. Dar cel mai important, ei sunt departe de a fi principala forţă electorală din România! Nu uitaţi că PSD îşi bazează puterea pe votul cetăţenilor cu vârsta de peste 40 de ani. Asta nu vă spune nimic?

Conform unui raport al INS (publicat si pe http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in%20cifre%202011.pdf) în anul 2010 numărul mediu de pensionari in România a fost de 5,66 de milioane! Ca să nu mai vorbim despre şomerii si persoanele aflate încă în activitate. Pe aceştia de ce nu îi luaţi în considerare? Doar simplul fapt că au trecut – în mod firesc, natural- de pragul ales de dumneavoastră, nu înseamnă că ei şi-au schimbat în mod radical opţiunea politică pe care au avut-o înainte! Este un fapt real că o parte dintre ei au fost şi încă mai sunt votanţii PDL. Nu-i amintiţi pe nicăieri, doamnă…

Mai departe spuneţi:

Deschiderea Noului PDL către centru, adică spre o concepţie de „stat ca furnizor de oportunităţi”, dar care este atent şi la necesităţile sociale.

Avem nevoie de un stat care să încurajeze competiţia şi performanţa, dar în acelaşi timp şi de un stat care înţelege importanţa comunităţilor locale, ca agenţi de pace socială şi de echilibru.

Iată un gând al unui lider PDL pe care oamenii îl aşteptau de atâţia ani, dar pe care dumneavoastră, doamnă Udrea, l-aţi spus din păcate doar pe jumătate.

Ziceţi de-a dreptul:  „STATUL TREBUIE SĂ FIE ŞI UN STAT SOCIAL”!

Pentru că pacea socială şi echilibrul social nu stau în aer doamnă! Pentru pace şi echilibru social trebuie ca cetăţenii să aibă ce munci şi ce mânca! Nu este ceva complicat, este foarte simplu.

Acesta a fost unul din cele mai puternice motive pentru care partidul dumneavoastră a pierdut alegerile!

Pentru că aţi privit oamenii statistic, ca simple cifre în planurile dumneavoastră!

Aţi înţeles asta? Aici se află cheia întregii innoiri a PDL.

Traian Băsescu a spus odată ca „statul nu trebuie sa mai fie social”… Greşeală enormă!

Asta înseamnă fie că domnul preşedinte nu ştie care este rolul statului ca organizaţie socială, fie că ştie şi atunci a spus în mod voit un neadevăr. Era deajuns să spună atunci că statul nu poate susţine ne-munca, parazitismul social şi economic şi poporul întreg îi dădea dreptate! Iar PDL-ul ar fi fost şi astăzi la guvernare.

Da, statul trebuie să creeze şi să garanteze oportunităţile de dezvoltare individuală şi colectivă a cetăţenilor şi economiei sale. Acesta este un deziderat clamat de toate forţele politice care s-au perindat la conducerea ţării şi priviţi unde suntem acum… Dacă PDL va reuşi, într-o viitoare guvernare, ceea ce nu a făcut în anii în care a avut puterea, va deveni şi va rămâne cu adevărat cel mai puternic partid din România!

Viitorul României vine din convingerea românilor că avem un proiect pentru o nouă Românie

Of Doamne! Dar aşa a spus PDL şi când a venit la guvernare data trecută…

Asta spune oricare partid care vine la guvernare în România!

Toţi vor „să schimbe din temelii” construcţiile dinaintea lor… Dar asta e altă traistă!

O concepţie „pompieristică”, doamnă!

Dezvoltarea unei ţări, a unei naţiuni, nu se face în salturi. Etapele trebuie să facă parte dintr-un proiect amplu, pe câteva zeci de ani, nu de fiecare dată cand câştigă „ai noştri” alegerile…

România a fost, este şi va fi aceeaşi ţară cu acelaşi popor!

Iată de ce este foarte important dialogul politic al partidelor parlamentare, pentru că nu ştii niciodată câand o să treci în opoziţie si se alege praful de proiectul tău…

Pe de altă parte, „o nouă Românie” sună într-un mod nejustificat de istorie, radical fără o bază reală, o exprimare golită de conţinut. O formă fără fond.

„O nouă Românie” a fost, de-a lungul istoriei, ţelul celor care au schimbat în mod dureros destinele românilor – legionarii şi comuniştii.

NU mai schimbaţi dumneavoastră România, lasaţi-o aşa cum este, ajutaţi-o să-şi schimbe ea singură, prin naţiunea ei, condiţiile economice si organizarea statului!

NU avem nevoie de o nouă Românie, ci de o Românie în permanentă schimbare, în mod natural, în raport cu noile condiţii istorico-sociale şi economice!

Doamnă Udrea, dacă veţi citi, din întâmplare, vreodată aceste rânduri, să ştiţi că le-am scris fără niciun fel de prejudecată, pentru că eu vă consider, încă, o soluţie viabilă pentru conducerea PDL.

Sunteţi o femeie tânără si puternică, exact ceea ce ne-ar trebui în politica românească. Insă, ca şi politica „dâmboviţeană”, chiar şi dumneavoastră tebuie să vă schimbaţi continuu.

Şi aici nu mă refer la înălţimea tocurilor si la genţi, aşa cum crede domnul Preşedinte…

Baftă!

Reclame

Coana Mimi… reloaded

21 feb.

Ce mi-e dat sa văd pe lumea asta! A noastră, de colea de pe Dâmboviţa…
Ponta se face că împuşcă în continuare hoţiile ciracilor lui Băsescu & comp., Crinuţ îşi intăreşte ariergarda cu armură nemţească de Sibiu marca Johannis şi astfel se pune la adăpost faţă de aliatul Ponta, calul a retrogradat pe post de bou (sau, mă rog, de vacă…) în galantare, primavara îşi amână sosirea, de parcă s-ar vota în parlament odată cu bugetul.
Iar seminţele prăjite sunt pe sfârşite de când a început încălzirea pretendenţilor la şefia PDL… antrenorul stă în colţul său şi pocneşte din ce în ce mai des şi mai tare buldogul între ochi iar chibiţii, aşezaţi comod in fotolii cu pungile de seminţe în poală, aşteaptă bătaia gongului. Se simte iz de sânge dinspre ringul portocaliu.
Orice s-ar putea spune despre viaţa din ţărişoara noastră, dar că ar fi plictisitoare – NU!
La fiecare pas te loveşte cu câte o veste şi mai boacănă, mai spumoasă, mai antrenanta…
Seminţe sa fie, că circ avem! Pentru că ne-am upgradat domnule! Nu mai avem paine şi am trecut pe seminţe de floare, de bostan… Ia bomboana agricolă neamuleee!
Acum, nu vă gândiţi ca pâinea a dispărut de tot. Nu! Doar din raţia noastră, a chibiţilor. Că staff-urile (adicătelea antrenorii, tehnicienii, secretarele, băgătorii-de-seamă, pupincuriştii, turnatorii la secu, invârtitorii de hârtii si cărătorii de genţi-diplomat) au pâine calitatea întâi, alba şi cu scoarţă aurie – cozonac ce mai!
Aşa, că merită! Merită salarii mari, başca suplimente din îndemnizaţii de conducere, sporuri de ascultare pe la uşi, de cocârjare în faţa şefului, de raţoire la cei mici şi proşti, etc etc… Merită pentru că ei sunt dintr-o stirpe nobilă care nu dispare niciodată, indiferent de culoarea stăpânirii, de vremuri fiindcă, nu-i aşa, noi suntem păstrători ai sfintei tradiţii mioritice din moşi-strămoşi si strămoaşe! LA VREMURI NOI – TOT NOI!
Frate Gore Pîrgu, Nostradamus al tău de pe Dâmboviţa nu se înşeală, sireacul!
http://gorepirgu.wordpress.com/2013/02/18/nostradamus-pe-dambovita-8/
Ştie el ce ştie şi eu îl cred. Păi cum să nu ştie când vede cu proprii ochi zi de zi şi ceas de ceas? Nu mă mai mir că şi „coana Mimi” a dumisale a supravieţuit terorii şefilor săi cu ochi albaştri cînd a trebuit să dea cu subsemnatul pe angajamentul la securitate! Că a dat in gît pe cineva sau nu – ce mai contează…! Important e că după atâta chin, efort şi muncă „Adrian de la Secu” a fost răsplătit cum se cuvine, aşijderea tuturor celor cu ochi albastri si timpane sensibile, a fost în acelaşi timp uns pe atatea posturi! Acum că ştie toată lumea, poate sa facă ce ştie el mai bine – ori să-l treacă la catastif pe Nostradamus ori să moară de necaz…
Dar lasă! Sunt şi eu pe-aproape si o să-i cânt ceva de „Aleluia”:
„Coana Mimi securista
Să cadă sa-şi rupă… gâtul.
Rima dacă i-o crăpa,
Tare mi-e că i-o plăcea!”
coana mimi a

Gorepirgu's Blog

Just another WordPress.com site

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Alexandru Mitache's Blog

Jan-Ken-Pon WordPress.com weblog

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.